marți, 26 ianuarie 2016

Povestea lui Gaia



De Suzanne Lie

Dragii mei parteneri în Ascensiune,
Mai întâi dați-mi voie să răspund unei întrebări care mi-a fost pusă de mulți dintre treziții mei. Această întrebare este ”Cum pot să servesc cel mai bine procesului de ascensiune planetară?” Primul meu răspuns este – cu răbdare.

Știu că răbdarea nu este o trăsătură obișnuită în lumea modernă de astăzi. Graba și competiția vieții de zi cu zi, grăbește-te, du-te acolo mai întâi și fă-o acum pune în umbră idealul meu planetar de răbdare calmă. Răbdarea este atât de vitală pentru că munca din greu, de-a valma, pentru a merge înainte vă coboară rezonanța la conștiința supraviețuirii.

Așa cum graba umană este o trăsătură, răbdarea este o trăsătură planetară. Credeți că aș fi putut crea marile oceane, preeriile vaste, lanțurile muntoase înalte și pădurile imense fără răbdare? Omenirea gândește în termeni de zile și ani, în timp ce eu gândesc în termeni de secole și milenii.

Cu toate acestea, ne întoarcem la o frecvență a realității în care timpul este măsurat numai în termeni de ACUM. Suntem la Sfârșitul Jocului de experimentare a vieții într-o dimensiune/frecvență în care polaritățile crează nenumărate limitări și separare de Spirit.

Îmi amintesc cu claritate momentul în care noi, conștiința colectivă a tuturor ființelor minunate de pe planeta mea, am decis experimentul creării acestei holograme astfel încât să putem experimenta cum e să ai formă în dimensiunile mai joase. Planeta noastră a fost menită să fie patru dimensională, care are polarități, dar timpul, spațiul și forma sunt mutabile.

Datorită elasticității formei, cei care s-au oferit voluntar să fie ființe unu dimensionale cum ar fi rocile, albiile râurilor și peșterile adânci, pot să-și transmute cu ușurință frecvența pentru a lua forma doi dimensională a animalelor cu o formă mai simplă, copacilor și florilor. Mai mult, animalele ar putea deveni oameni și oamenii ar putea deveni animale.

Când Pământul a fost în dimensiunea a patra, noi am trăit cu toții într-o comunicare constantă cu SINELE nostru Creator, Elohim, care deținea forma noastră, și cu Îngerii, care ne-au ținut într-o infinită conexiune cu Sursa. Trecerea noastră în polaritatea extremă a celei de-a treia dimensiuni a început în timpul Atlantidei.

La început, Atlantida a fost la fel de pură și de inocentă ca și Lemuria, precursoarea și omoloaga sa în Oceanul Pacific. Atlantida se afla în ceea ce este acum Oceanul Atlantic și a reprezentat în primul rând energia masculină. Pe de altă parte, Lemuria a fost în ceea ce este acum Oceanul Pacific și a reprezentat în primul rând energia feminină.

Cu puterea de inițiativă a energiei masculine, oamenii din Atlantida au început să experimenteze crearea de noi forme pentru a înțelege puterile Elohimilor și a face noi conexiuni cu Sursa. Pentru că realitatea Atlanteană a fost patru dimensională, aceste experimente au fost ușor de făcut datorită naturii transmutabile a acelei dimensiuni.

Din nefericire, în căutarea lor pentru extinderea personală, oamenii de știință Atlanți au devenit treptat aroganți și s-au crezut mai presus de legile Naturii, lucru care le-a scăzut suficient de mult vibrația ca să-i separe de comunicarea constantă cu SINELE lor, Elohimi, Îngeri și Sursă.

Fără conexiunea lor spirituală, ei au ajuns să fie separați și de conștiința colectivă și planetară. În acel punct, Atlanții au început să dorească o mai mare individualitate și un control mai mare asupra altora și asupra realității lor exterioare.

Înainte de asta, fiecare creatură, fie că era în formă de rocă, plantă, animal sau persoană, a fost conectată cu Sursa și cu mine, Gaia, mama tuturor experiențelor pământești. Împreună cu Tatăl Cer, eu, Mama Pământ, am unit întreaga realitate într-o rețea holografică, proiectând viața ca formă pe o planetă patru dimensională.

Noi toți, chiar și cei care am ales să luăm forme de roci, cursuri de apă sau insecte, știam că noi eram O SINGURĂ conștiință conectată la aceiași experiență holografică. Noi toți ne-am alăturat conștiința pentru  a crea o realitate comună în care am luat forme.

Știam cu toții că aceste forme erau doar costume pe care le purtam pe scena vieții. Prin urmare, așa cum anumiți lucrători puteau să facă ”schimburi comerciale” cu colegii lor, nu am văzut nimic neobișnuit în schimbarea în alte forme sau schimbarea formei cu alții.

Pentru a ne menține matricea stabilă, singurele lucruri care trebuiau să rămână statice erau formele Mamei Pământ (forma planetară) și Tată Cer (containerul/fundalul holografic pentru forma Pământului).

Spre surpriza noastră unificată, actorii care s-au alăturat teatrului nostru planetar au devenit treptat foarte atașați de rolurile lor. Nu au mai vrut să-și împartă forma cu alții sau să-și schimbe rolurile în ”teatrul vieții” noastre. Prin urmare, superba, curgătoarea noastră imagine holografică a devenit mai statică.

Ba mai mult, pe măsură ce actorii au devenit prea atașați de rolurile lor, ei au devenit mai detașați de SINELE lor Creator din ei. În cele din urmă, această detașare de Spirit a devenit din ce în ce mai predominantă. Din această cauză, frecvența planetei mele a început să scadă și multe dintre abilitățile patru dimensionale s-au pierdut.

În timp ce eram în a patra dimensiune, toată viața era conectată prin intermediul conștiinței, iar noi eram cu toții conștienți de faptul că împreună noi proiectăm în afară imaginea holografică a realității noastre unite. Prin intermediul conexiunii noastre, noi știam că tot ceea ce-i făceam altuia, ne făceam în același timp și nouă. Prin urmare, orice acțiune care provoca durere fizică sau psihică era imediat abandonată.

Apoi Atlanții, care se vedeau a fi oameni de știință, au început să creadă numai în ceea ce puteau dovedi în iluzia matricii holografice. Prin urmare, adevărul realității lor mai înalt dimensionale s-a pierdut, odată cu conexiunea lor cu creaturile multidimensionale ale planetei mele.

Datorită detașării lor, ei au putut experimenta cu forma altora fără nici o considerație sau scrupul. Au încercat să-și recupereze abilitățile pierdute ale schimbării formei, dar în loc să-și ridice conștiința într-o frecvență care ar fi fost naturală, ei au început să facă mutații genetice și operații dureroase.

Experimentele lor au creat o mare durere și suferință ”subiecților” lor și conceptul cruzimii a prins rădăcini pe planeta mea. Odată cu inventarea cruzimii, a apărut și frica. Această frică a început să ne scadă frecvența până în punctul în care mulți au început să uite că planeta noastră era, de fapt, o proiecție holografică, și că noi – întreaga viață – eram uniți într-O SINGURĂ conștiință în dimensiunea a cincea și dincolo de ea. În acest moment ne aflam în Kali Yuga al erei Atlanteene.

Kali Yuga este un ciclu de aproximativ 2000 de ani care este cel mai îndepărtat de ultima incursiune prin câmpurile de energie de frecvență înaltă cunoscute cândva sub numele de Centura Fotonică. Noi suntem în Centura Fotonică pentru 2000 de ani, care este o minunată Epocă de Aur umplută cu o lumină de frecvență înaltă. Apoi, după ce ieșim din Centura Fotonică, vom trece prin cinci cicluri de câte două mii de ani, sau Epoci în care este din ce în ce mai puțină lumină de frecvență înaltă.

De la Kali Yuga, Epoca finală, am fost în afara Centurii Fotonice o perioadă de zece mii de ani. Din fericire, Kali Yuga este urmată de re-intrarea în Centura Fotonică și alte 2000 de ani de Epocă de Aur.

În iluzia comună a rotației timp/spațiu în jurul galaxiei holografice, Centura Fotonică vine o dată la fiecare 10.000 de ani în Era Leului și în Era Vărsătorului, în care noi intrăm acum. Vasta concentrare a dimensiunii a cincea și dincolo de ea, fotonii, în Centura Fotonică facilitează trezirea jucătorilor din hologramă.

Celor care s-au trezit deja la faptul că sunt uniți într-o realitate holografică a vieții în formă, precum și celor care sunt treziți de apropierea de Centura Fotonică, li se oferă oportunitatea de a se deconecta de la această realitate virtuală și a se întoarce la SINELE lor Creator, multidimensional în dimensiunea a cincea și dincolo de ea.

”Deconectarea” de la hologramă este foarte diferită de moarte. Când ”muriți”, voi nu v-ați trezit încă la SINELE vostru multidimensional sau la faptul că VOI sunteți, și întotdeauna ați fost, proiectorul realității pe care ați experimentat-o ca ființă fizică pe planeta mea.

Pe de altă parte, când vă deconctați, v-ați trezit să vă amintiți SINELE vostru. Prin urmare, puteți alege în mod conștient să vă întoarceți la adevăratul vostru SINE Creator. Cu alte cuvinte, ascensionați în dimensiunea a cincea și dincolo de ea pentru a fuziona cu SINELE vostru Creator Multidimensional.

Intrarea în Centura Fotonică a servit întotdeauna ca o re-startare a proiecției holografice a formei în dimensiunile mai joase. Baza Mama Pământ și Tatăl Cer au rămas, dar a început un nou joc și Suflete noi au putut experimenta viața în formă. Datorită ciclului care s-a încheiat cu Atlantida, nici o re-startare nu a venit prea devreme.

Datorită marii cantități de frică care a invadat conștiința colectivă și planetară, frecvența Pământului a căzut din dimensiunea a patra înaltă în Planul Astral de Jos (cea mai joasă frecvență a dimensiunii a patra) și chiar în dimensiunea a treia. 

Deoarece realitatea noastră a fost menită să fie patru dimensională, dimensiunea a treia a fost atât de joasă încât însăși matricea holografică a început să se degradeze. Rezultatul final al acestei degradări ar fi fost o totală colapsare a matricii noastre și o închidere totală a proiecției holografice.

Am trimis o cerere de ajutor în dimensiunile mai înalte și minunate ființe de lumină s-au oferit voluntar să intre în matricea noastră holografică pentru a drege matricea cu lumina lor mai înaltă. Acest lucru a avut succes prin aceea că matricea Pământului meu a rămas, dar dimensiunea a treia a devenit rezonanța mea permanentă.

Deși mulți jucători au ales să se deconecteze de la hologramă în timpul ultimei excursii prin Centura Fotonică, mulți Atlanți au vrut să rămână în hologramă. Ei erau conștienți de faptul că conștiința lor a devenit atât de distorsionată încât aproape că și-au prăbușit ”nava-mamă Pământ”.

Au vrut să se întoarcă pe Gaia și să repare daunele pe care le-au făcut. Din fericire, Ființele de Lumină care s-au oferit voluntar răspunzând la SOS-ul nostru planetar, au fost de acord să continue să ne asiste matricea planetară pentru următorul ciclu de 10.000 de ani până la re-intrarea noastră în Centura Fotonică.

Noi suntem în prezent în ultimii 2000 de ani ai lui Kali Yuga. Ca și în timpurile Atlantidei am fost cel mai departe de cei 2000 de ani de lumină din Centura Fotonică. Prin urmare, am experimentat un timp de mare frică și întuneric.

Cu toate acestea, odată ce transmutăm acea frică și întuneric în iubire și lumină noi avem cea mai mare capacitate de a ne aminti SINELE și de a ascensiona înapoi în realitatea cinci dimensională a  SINELUI nostru Creator. Cu această intrare în Lumina Mai Înaltă, Eu, Gaia, mă voi alătura vouă și ascensiunea voastră personală va fi și o ascensiune planetară.

Mai mult de atât, segmentul nostru 3D de timp/spațiu dorește să ascensioneze înapoi în dimensiunea a patra/cincea și dincolo de ea. Prin urmare, toți jucătorii matricii noastre holografice se vor întoarce în dimensiunea a cincea, așa cum va face și forma Mamei Pământ (forma planetară) și Tatăl Cer (containerul/fundalul holografic pentru forma Pământului).

Datorită acestui fapt, ființe înalte din cele mai înalte dimensiuni s-au oferit voluntar să-și coboare suficient frecvența pentru a putea intra într-o formă trei dimensională și a-mi vindeca matricea planetară și a lua parte la gloria măreței noastre ascensiuni.

Ca urmare a introducerii fricii, frecvența matricii noastre holografice a scăzut treptat de la dimensiunea a cincea la dimensiunea a patra și apoi în întunericul Planului Astral de Jos al celei de-a patra dimensiuni și apoi în dimensiunea a treia a ”căderea Atlantidei”.

Acum, aceasta este întoarcerea la Unitate și la atemporalul ACUM al celei de-a cincea dimensiuni din care am venit. Știu că unii dintre oamenii mei s-ar putea să nu fie pregătiți să se elibereze de atașamentele lor trei dimensionale, dar și pentru ei au fost făcute aranjamentele necesare.

Formele noastre sunt acum trei dimensionale, dar aurele noastre personale și planetare sunt patru dimensionale. Dimensiunea a patra este cea în care vă odihniți între conectările voastre la o altă viață holografică.

Mulți dintre voi cei care v-ați încarnat în acest moment v-ați practicat viață după viață contribuția voastră la această mare ascensiune. Între aceste vieți v-ați odihnit în dimensiunea a patra. Unii dintre voi ați fost în stare să ascensionați și v-ați întors să vă alăturați SINELUI vostru în dimensiunea a cincea și dincolo de ea.

Mulți dintre voi cei care ați ascensionat v-ați întors în această eră pentru a ne ajuta în ascensiunea noastră planetară. De fapt, s-ar putea foarte bine să faceți parte dintre jucătorii inițiali și/sau cei care s-au oferit voluntar să ne salveze matricea la căderea Atlantidei.

Datorită serviciului vostru planetar din trecut ați dorit să vă întoarceți și să participați la acest minunat moment culminant al marelui experiment. În plus, mulți membri de pe alte planete, galaxii și dimensiuni au fost de un mare ajutor din dimensiunea a patra și a cincea.

La un moment dat, cei mai mulți dintre voi ați adormit la adevăratul vostru Sine și ați ajuns să fiți prinși în iluzia realității trei dimensionale. Ați fost apoi limitați să vă re-încarnați/conectați din nou și din nou la holograma Pământului fizic.

Din fericire, în cele din urmă v-ați trezit și vă treziți la adevărul că, de fapt, VOI vă proiectați holografic tiparul vostru de energie din dimensiunea a cincea și dincolo de ea. Aș vrea să vă spun că eu, Gaia, îmi amintesc și CUNOSC spiritual fiecare ființă care s-a încarnat în orice formă, fie ea rocă, apă, insectă, plantă, animal, om, Spirit al Naturii, Elemental, Elohim sau Înger.

Simt marea iubire și dedicare a fiecăruia dintre oamenii mei care s-au întors să devină partenerul meu în ascensiunea planetară. Îi simt și pe cei care se tem de schimbare, orice schimbare, pentru că ei sunt prea plini de frică ca să se aventureze dincolo de zona lor de confort.

Celor care sunt încă adormiți față de SINELE lor, eu le ofer aceiași răbdare pe care am avut-o atunci când am creat munții și oceanele. Timpul este o iluzie, pentru că realitatea noastră holografică este proiectată din ACUM-ul lui UNU.

Prin urmare, ceea ce a fost proiectat în holograma patru dimensională poate rămâne activat pentru cei care au nevoie de mai mult ”timp” pentru a se trezi și a-și aminti că NOI suntem cu TOȚII UNA!

Vă mulțumesc că v-ați alăturat mie în marele nostru experiment. Așa cum împreună am creat proiecția Pământului nostru holografic, împreună ne vom îmbrățișa SINELE nostru Creator care este proiectorul nostru pentru viața pe Pământul trei dimensional.

Apariția fricii este cea care ne-a coborât matricea din jocul și creativitatea celei de-a patra dimensiuni în polaritățile extreme de lumină/întuneric, iubire/frică, masculin/feminin ale dimensiunii a treia.

Pe măsură ce găsim calea de mijloc în-între aceste polarități, vom călători înapoi în dimensiunea a patra pentru a ne întoarce la Unitatea lui UNU în dimensiunea a cincea și dincolo de ea.

Partenera voastră, Gaia.



Traducere Monica Poka


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.