Antarieni și Arcturieni - Conversații Atemporale cu Dimensiunile Mai Înalte

Mesaj primit prin Suzanne Lie

25 Iulie 2014

Dragi Arcurieni și/sau Antarieni mă adresez vouă pentru ca, fie unii fie ceilalți, să mă puteți ajuta. Sunt în mijlocul unei mari tranziții. Știu suficient de mult pentru a ști ce nu știu, și chiar acum mă simt de parcă aș păși de pe o stâncă într-un canion fără fund. Bineînțeles că aceasta este o exagerare în materie de realitate fizică, dar destul de corect din punct de vedere emoțional. Nu este vorba despre faptul că aș avea o grămadă de emoții negative, dar cu siguranță nu am o grămadă nici din cele pozitive.

Este mai mult ca și cum corpul meu emoțional este într-o astfel de tranziție în ACUM, încât polaritățile de emoții ”bune” și ”rele” se suprapun și chiar se întrețes. Nu sunt nefericită. De fapt, adeseori sunt foarte fericită, dar am momente de, nu chiar tristețe, ci mai mult de durere. Da, am un fel de tristețe care este mai mult ca o durere. Totuși, durerea este plină de speranța că ceea ce acum aparent pierd va fi înlocuit cu ceva care este în prezent dincolo de capacitatea mea de a exprima prin intermediul limbajului.

Mi s-a spus să-mi deschid fișierul demult închis despre Antarienii care au intrat în conștiința mea pe la mijlocul anilor 1990. Am descoperit și fișierul demult pierdut despre Jaqual, sinele meu războinic Antarian. Mă întrebam de ce această informație care a fost pusă în conștiința mea imploră să fie eliberată. Apoi mi-am dat seama că noi, adică toți aceia dintre noi care sunt ”luptători pentru Gaia”, ducem un război exact așa cum Jaqual a luptat în Războaiele Galactice împotriva Draconienilor Orionieni și a aliaților lor.

Războiul nostru nu este de dus cu arme și nave de război spațiale, ci cu mințile și inimile noastre. Cel puțin, într-un ”război adevărat” dușmanul este cunoscut și ”acolo” în navele sale spațiale. ”Războiul” nostru este mai mult cu propriile noastre dependențe de gândirea și emoțiile noastre trei dimensionale, precum și cu obiceiul nostru de a gândi și de a percepe cea de-a treia dimensiune ca fiind ”lumea noastră reală”.

Noi suntem chemați să credem că, ceea ce noi am cunoscut a fi REAL timp de nenumărate întrupări pe planeta trei dimensională a lui Gaia, este de fapt o iluzie holografică. Prin urmare, TOȚI dușmanii noștri exteriori, TOATE percepțiile și nevoile noastre exterioare sunt doar proiecții holografice ale luminii împotriva ecranului mental al creierului nostru trei dimensional.  

Între timp, cred că am primit ceea ce mereu mi-am dorit. Dar uneori simt tristețe că ceea ce am avut pare mai degrabă a pleca. ”De ce nu s-a întâmplat acest lucru mai devreme?” și alte gânduri bazate pe timp îmi inundă mintea. În același timp, am mai multe călătorii dincolo de timp în care pentru o secundă sau două arunc o privire, dar mă întorc înapoi în 3D simțindu-mă dezorientată și confuză.

Interesant, înainte au fost frecvențele mai înalte ale realității cele care m-au derutat, dar acum cea de-a treia dimensiune este cea care îmi întunecă mintea și încurajează emoțiile de tipul ”ceva se întâmplă”. Știu că această afirmație pare a fi un gând, ceea ce și este, dar se simte ca o emoție. Gândurile mele par a ști mai bine decât să încerc să descopăr despre ce este vorba, totuși. Pe de altă parte, emoțiile mele vor să o ia înspre anxietate sau durere, și acest lucru până în momentul în care încep să meditez.

Odată am meditat și/sau am comunicat cu expresiile mele mai înalte ale Sinelui, anxietatea a devenit speranță și durerea, bucurie. Dar apoi, a apărut ego-ul spunându-mi că probabil sunt nebună și ”Cine crezi că ești?”

De ce a venit acea întrebare finală tocmai când am simțit adevărata mea reuniune cu Sinele? Da, desigur, ego-ul se simte amenințat că îl voi lăsa în urmă în această lume 3D nebună. Dragă ego-ule, nu fi îngrijorat. Eu, conștiința mea multidimensională, doar cercetez traseul. Am să mă întorc înapoi pentru tine și pentru Gaia.

Asta este, sper că cercetez traseul și că nu doar ”visez cu ochii deschiși”. Cu toate acestea, să visez cu ochii deschiși despre o realitate cinci dimensională în care pot aluneca cu ușurință, este MULT mai bine decât să-mi fac griji în legătură cu facturile pe care nu le pot plăti sau cu ceea ce se petrece cu corpul meu. Prin urmare, am ales să merg înainte cu ascensiunea versiunii realității. Da, ascensiunea este realitatea la care EU aleg să particip –  și asta în cea mai mare parte a timpului.

Când vă vorbesc vouă dragi Arcturieni, Antarieni și alți membri ai Sinelui meu Mai Înalt mă simt foarte confortabil. Pentru un singur lucru, în scopul de a comunica cu voi, am să-mi trag conștiința până sus la streașină și în realitatea care se bazează pe iubirea necondiționată.

Pentru a rămâne în aliniere cu realitatea mea mai înalt dimensională, am nevoie să stau departe de ”veștile rele” cu care ne confruntăm în orice parte privim. Și cel mai important, trebuie să-i chemăm pe membrii mai înalt dimensionali ai Sinelui nostru, ce fac eu ACUM? Mă voi opri din vorbit acum și am să ascult răspunsurile voastre.

Draga noastră,

Noi Antarienii suntem primii care îți răspundem, deoarece am fost frecvent în comunicare cu tine în ACUM-ul vostru. De asemenea, noi am așteptat mulți ani de-ai voștri, din 2007, când s-au împlinit zece ani de la ultima noastră comunicare din 1997. Pentru noi în atemporala dimensiune a cincea, nu a existat nici o așteptare, dar pentru voi au fost zece ani fără nici o comunicare. De fapt, noi am comunicat în 2002, dar tu ai pierdut mesajul nostru.

Lumea fizică poate fi un loc care să-ți distragă foarte mult atenția. De asemenea, relația ta cu Sinele tău Arcturian s-a expansionat foarte mult în acea perioadă de ”timp”. Ai fost chemată înapoi la noi, deoarece pentru tine ACUM (adică toți cei care se găsesc citind acest mesaj) este momentul pentru activarea Războinicului Spiritual.

Ne-ai putea întreba ”Ce este un Războinic Spiritual?” Îți răspundem spunându-ți că, ca Războinic Spiritual lupți pentru îndeplinirea Misiunii personale/Motivului pentru care te-ai Întrupat cu ”Sabia Adevărului” și cu Scutul Flăcării voastre Întreite. Scopul tău nu este doar personal. De fapt, acesta este în primul rând planetar și inter-galactic.

Ca Războinic Spiritual tu îți porți corpul ca uniforma lor, Inima ta Înaltă ca computerul tău multidimensional și cel de-al Treilea Ochi al tău ca sistemul tău inter-dimensional de comunicare.

Nu ești mai presus de senzația de frică, deoarece frica nu este doar o emoție. Frica este o avertizare că rezonanța ta scade și ACUM este momentul să-ți recalibrezi conștiința și astfel gândirea, emoțiile, percepțiile și comunicările.

Noi Antarienii te îndrumăm acum către Arcturienii care vor îmbogăți mesajul nostru:

***

Salutări, noi suntem Arcturienii. Vom începe reamintindu-ți un mesaj matinal pe care ți l-am trimis în 28.04.2014.

În acea dimineață te-ai trezit cu un mesaj interior. Cu ochii pe jumătate deschiși, te-ai întins după stiloul și jurnalul de lângă patul tău și ai scris ceea ce ai auzit:

Cu acest decret declar că

Sunt pregătită să eliberez protecția fricii

Și să merg pe calea predării iubitoare

Sunt pregătită să transmut TOATĂ frica în Iubire Necondiționată deoarece

Eu am ales să merg pe calea Acum-ului și să trăiesc în UNUL.

(Sinele tău 3D NU a știut că tu ești pregătită pentru această alegere, așa că noi ți-am amintit că tu ești, într-adevăr, pregătită!)

Cu reamintirea de mai sus, te întoarcem înapoi în 1996 și la Antarieni ...

***

2 Mai 1996

Dragă Comandante Malteese,

Te rog să mă ajuți mai mult să învăț cum sunt trimise informațiile din dimensiunile mai înalte în cea de-a treia dimensiune.

CM:

Suntem fericiți să-ți răspundem la întrebare. Transmiterea informațiilor de la dimensiunile mai înalte către cele mai joase este un proces de transducție. Ritmul vibratoriu al mesajului trebuie să fie transdus în sus și în jos pe scara vibratorie.

Prima dată este făcut apelul. În acest moment din timpul vostru Pământesc (1996), este o mare chemare de la ambele aspecte ale spectrului. Sunt multe ființe, așa ca noi, care trimit un ”fascicul de localizare” către toți cei care sunt receptivi la el.

Acest fascicul de lumină are rolul de a vă ajuta să recunoașteți frecvența reședinței voastre mai înalt dimensionale. Există, de asemenea, și mulți pământeni confuzi și speriați care cer un ajutor mai înalt.

Cei care sunt receptivi la mesajele noastre sunt:

-         Cei care au un tipar mai înalt rezonant

-         Cei care pot crede că este posibil să primească un mesaj din dimensiunile mai înalte

-        Cei care sunt suficienți de clari în mintea și în emoțiile lor încât pot să rețină cu o anumită claritate mesajul care le-a fost trimis

-     Cei care doresc să transmită aceste informații venite de la supraconștientul lor, de la Sinele lor Mai Înalt în conștiința sinelui lor trei dimensional.

Desigur, cineva poate, și mulți pot, să primească mesaje și să fie incapabil să stabilească adevărata sursă a acelui mesaj. Aceste situații permit acelei persoane să-și acceseze energiile creatoare mai înalte fără a provoca o tensiune prea mare în sistemele sale de credință 3D.

Cu toate acestea, atunci când cineva nu poate fi sigur de sursa mesajului, șansele sale de a distorsiona mesajul sunt cu mult mai mari. Fără o conectare conștientă la sursa mesajului informației mai înalt dimensionale, este mai mult ca sigur că acolo va fi un sistem de credință trei dimensional care va limita înțelesul deplin al mesajului.

De obicei, până când nu sunt stabiliți ghizii cunoscuți, apelul este trimis de la nivelul fizic către un spectru larg cam așa: ”Dragă Dumnezeule ...” Acest apel primește întotdeauna răspuns, dar sistemul de credință al apelantului este cel care determină ”cine” răspunde apelului.

Acum ne întoarcem la un alt mesaj Arcturian atemporal care ți-a fost trimis prin intermediul unui vis în ceea ce voi ați numi ”un timp mai recent”.

***

6 Iulie 2013

Am avut în această săptămână un vis în care am ascensionat. M-am trezit brusc cam pe la ora 3:00 am și am auzit în capul meu, ”Tocmai am avut un vis cu ascensiunea.” Cu toate acestea, nu mi-am putut aminti cum m-am simțit. Binențeles, apoi a trebuit să merg la baie.

Când m-am întors în pat, am încercat să-mi amintesc ce am simțit în visul cu ascensiunea, dar am fost distrasă de corpul meu care era prea înfierbântat. Nu a fost o noapte fierbinte, dar fierbințeala venea din interiorul meu.

Am stat întinsă în pat o vreme simțind intensa căldură interioară. În cele din urmă, am adormit la loc. Dimineața mi-am amintit experiența, dar tot nu mi-am putut aminti ce am simțit în vis. Din fericire am avut o programare la acupunctură în acea zi care m-a determinat să-mi amintesc ce am simțit atunci în vis.

În timp ce eram pe masa de acupunctură, am avut nevoie de un anumit timp pentru a mă reîntoarce la vis. Treptat, am început să mă văd în ceva ce semăna cu un nor. Stăteam într-o poziție verticală cu mâinile îndreptate în jos și mă ridicam încet în sus.

Cu toate acestea, doar după un scurt moment am simțit o senzație cum că ceva mă trage în jos de picioare, și care a oprit mișcarea mea de ridicare. Mi-am dat seama că era vorba de ceva ce trebuia să eliberez, dar nu știam ce era acel ceva.

Ceea ce era important era că trebuia să eliberez acel ceva pentru a putea să-mi continui ascensiunea. Așa că, am făcut o respirație profundă și mi-am spus ”Dă-i drumul!” Imediat am revenit la înceata, dar constanta mea urcare.

Din păcate, nu după multă vreme m-am simțit din nou trasă în jos. De data aceasta am știut ce să fac. Am respirat profund și am spus ”Dă-i drumul!” Din nou și din nou a trebuit să eliberez, fără ca măcar să știu ce eliberez. Singurul lucru pe care-l știam era că ascensiunea era cea mai importantă și că trebuia să continui.

În cele din urmă am început să mă ridic mai repede și tragerea în jos s-a diminuat foarte mult. Apoi am văzut ceva deasupra mea. Controlându-mi entuziasmul, cu răbdare (și eu nu prea am răbdare) am început să plutesc într-un mod ascedendent către necunoscut.

Gândurile pluteau în derivă prin mintea mea dar le-am putut ignora cu ușurință deoarece începeam să simt euforia dimensiunilor mai înalte. Forma mea a început să mă furnice, inima mea s-a deschis și cel de-al Treilea Ochi a devenit focalizat pe un obiect încețoșat aflat deasupra mea.

În cele din urmă toate gândurile mele au fost eliberate, iar emoțiile mele au devenit doar un sentiment de așteptare și de mirare. Tragerea în jos s-a oprit complet și eliberarea a devenit constantă. Am trăit în Capitulare și acest lucru mi s-a părut natural. Am simțit o lumină emanând de la mine și corpul meu a rămas extrem de fierbinte.

Apoi am văzut o lumină de deasupra care semăna cu zorii ce apar într-o dimineață mohorâtă. Pe măsură ce mă apropiam de acea lumină, obiectul de deasupra mea devenea din ce în ce mai clar.

Era o sferă ce avea o față, dar pe care n-am putut-o recunoaște deoarece lumina era prea puternică. Pe măsură ce fața se apropia din ce în ce mai mult, tot nu o puteam încă recunoaște, dar ȘTIAM cine este. Eram EU. Era fața SINELUI meu.

În săptămâna care a urmat, mi-am amintit acel EU, dar mi l-am putut aminti numai atunci când am putut ”da drumul” dramei, confuziei și distragerilor 3D.

Nu a fost dificil să ”dau drumul”, dar a fost foarte dificil să-mi aduc aminte să dau drumul.

(Am găsit cele scrise mai jos fără să fi pus vreo dată, așa că nu știu CÂND am scris ceea ce am scris.)

Am uitat cu desăvârșire că am scris asta. (Nici măcar nu sunt sigură ce este ”asta”.) De fapt, am uitat și până că am avut această experiență. Am scris acum acest lucru pentru a ne reaminti tuturor că trebuie să avem răbdare cu acest proces al ascensiunii. Nerăbdarea crează furie și furia crează frică. Apoi frica ne coboară conștiința și ne pune procesul de ascensiune în starea de așteptare până când ne putem întoarce la iubire – iubirea necondiționată!

Drumul către ascensiune este pavat cu răbdare. Noi suntem obișnuiți să gândim în timp uman, dar noi de fapt ieșim din timp. Prin urmare, gândind în termeni de ”timp” ne legăm de paradigma trei dimensională de care încercăm să ne eliberăm. De fapt, și ”încercăm” crează furie și ne coboară conștiința.

Mulți oameni i-au întrebat pe Arcturieni ”Ce aș putea să fac pentru a-mi ușura ascensiunea?” Arcturienii dau mereu același răspuns ”Fă ceea ce iubești să faci!” Iubirea este o acțiune de eliberare, de a ”da drumul”, pentru că iubirea se bazează pe încredere și capitulare. Când nu putem capitula în fața iubirii, sentimentul iubirii se veștejește din cauza lipsei conexiunii noastre constante cu ea.

Aceia dintre noi care se află într-o relație de iubire cu orice ființă – soț, soție, copil, prieten, animal, grădină, muncă, proiect de creație – știm că trebuie să avem inima conectată cu acea iubire pentru a o menține. În același mod trebuie să ne păstrăm inima conectată cu procesul nostru de ascensiune.

Este de folos să ne notăm experiențele ascensiunii noastre, deoarece ele pot fi uitate în lupta noastră cu viața de zi cu zi. Apoi, într-o zi în care ne-am putea simți ca și cum n-am fi avut niciodată un ”semn real” al al ascensiunii noastre, ne putem poticni într-un vis, o meditație sau un scurt moment pe care l-am experimentat cu ani în urmă pentru a putea afirma că SUNTEM în procesul ascensiunii. Și astfel ne putem recâștiga răbdarea.

Notă de la Sue:

Uitându-mă prin vechile mele fișiere am descoperit că a fost nevoie să mă eliberez de dependența mea de secvența ”timp”. Odată ce am putut urma acest fir atemporal, am descoperit că:

”Dacă ne luăm după semnele exterioare care ne arată ceea ce am primit în interior și am uitat, înțelegem modul în care VIAȚA ne vorbește ACUM.”

link catre articolul original

Traducere Monica Poka